la-Giurgiu.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii giurgiuvenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Municipiul Giurgiu

Agerpres

 

Municipiul Giurgiu, reședința județului cu același nume, este situat în extremitatea sudică a României, pe partea stângă a fluviului Dunărea, în sudul Câmpiei Burnas, la 25 m altitudine, la 60 km sud de București, vizavi de orașul Ruse din Bulgaria.

În arealul orașului Giurgiu au fost descoperite, în urma cercetărilor arheologice, dovezi ale existenței unei așezări umane datând din perioada neoliticului, precum și din mezolitic (mileniile X-VII î.Hr.) (unelte, ceramică ș.a.).

Primele atestări documentare ale cetății Giurgiu datează din a doua jumătate a secolului al XIV-lea și se datorează unor autori străini, menționează site-ul Primăriei municipiului. Astfel, ''Itinerariul de la Bruge'' și ''Codex Latinus Parisinus'' (unde Cetatea este amintită sub numele Zorio) menționează începutul existenței orașului și a cetății Giurgiu înainte de 1396, an în care a început construirea zidurilor Cetății din Insulă din ordinul domnului Țării Românești Mircea cel Bătrân (1386-1418).

Localitatea apare menționată documentar, prima oară, într-un act emis de domnul Mircea cel Bătrân la 8 ianuarie 1394. Actul de naștere al orașului Giurgiu este considerat primul dintre cele două tratate de alianță încheiate de Mircea cel Bătrân (1386-1418) cu regele Poloniei Vladislav Jagello, documente redactate la Cancelaria Domnească și semnate în Cetatea Giurgiului la 23 septembrie 1403, respectiv la 17 mai 1411.

Cucerită de turci la începutul secolului XV, cetatea a fost recucerită de câteva ori de domnii Țării Românești, fiind distrusă și reconstruită în mai multe rânduri. În 1427, Dan al II-lea recucerește cetatea, dar în 1438, Imperiul Otoman o ia din nou în stăpânire.

În august 1445, în timpul ''Campaniei de la Dunăre'', pe care Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei (1441-1456) și guvernator al Ungariei (1446-1453) o întreprinde împotriva turcilor, cetatea Giurgiu este recucerită. În 1461, sultanul Mahomed al II-lea îl trimite pe Hamza-beg să-l atragă într-o cursă la Giurgiu pe Vlad Țepeș, dar domnul român, însoțit de o gardă puternică, îi înfrânge în luptă pe turci, luându-i prizonieri. În iarna 1461/1462, Vlad Țepeș organizează o incursiune la sudul Dunării, prilej cu care ia în stăpânire Giurgiu.

La jumătatea secolului XVI, cetatea a fost luată din nou în stăpânire de turci și transformată în raia, împreună cu 25 de sate din jur.

După ce, în 1594, Mihai Viteazul, domn al Țării Românești (1593-1601), pornește războiul antiotoman, în august 1595, Poarta otomană decide să readucă Țara Românească la ascultare și trimite o oaste condusă de Sinan-pașa. Aceasta trece Dunărea la Giurgiu, domnul român retrăgându-se la Călugăreni, unde la 13/23 august are loc celebra bătălie de pe Neajlov. După ce oastea otomană ocupă Bucureștii, în octombrie 1595, oștile unite din Țara Românească, Moldova și Transilvania eliberează Bucureștii, apoi merg în urmărirea oastei otomane. La 15-20 octombrie, la Giurgiu, oastea turcă este nimicită, iar cetatea este cucerită. Unii cronicari turci au apreciat bătălia de la Giurgiu ca fiind una dintre cele mai groaznice înfrângeri din istoria turcilor.

Mihnea al III-lea (1658-1659) obține și el, în toamna lui 1659, la Călugăreni, o victorie împotriva turcilor, cucerind cetățile Giurgiu și Brăila, dar ulterior este nevoit să se retragă. În 1770, rușii atacă și ard Giurgiu, iar după 1771, rușii și, apoi, turcii cuceresc noua cetate Giurgiu (Tabia). Austriecii asediază și ei orașul, dar fără succes, în 1790. În perioada războiului ruso-turc dintre 1806-1812, orașul a avut mult de suferit. Războiul s-a terminat prin tratative de pace care au avut loc, între 1811-1812, la Giurgiu, apoi la București.

Războiul ruso-turc dintre 1828-1829 s-a încheiat, în urma înfrângerii Turciei, prin semnarea păcii de la Adrianopol. Tratatul de pace avea un act separat ce se referea la Țara Românească și Moldova, și prin care cetățile turcești de la Dunăre — raialele Turnu, Giurgiu, Brăila — au fost restituite Țării Românești. Giurgiu devine reședința județului Vlașca în 1830.

Orașul Giurgiu a fost reconstruit în perioada Regulamentelor Organice, după 1831, devenind un important centru comercial și portuar. În 1831 este construită prima grădină publică — ''Aleiu'', iar în 1834, de la Atelierele Navale este lansată la apă prima navă comercială sub pavilion românesc — ''Marița''. În aceeași perioadă este comandat și executat Planul de sistematizare al orașului Giurgiu, arhitectul Moritz von Ott fiind ''părintele'' modelului radial al străzilor.

În iulie 1848, armata otomană trece Dunărea pe la Giurgiu intervenind în scopul înfrângerii Revoluției din Țara Românească, iar conducătorii revoluționarilor români, în frunte cu Nicolae Bălcescu, sunt încarcerați la Giurgiu.

În anii Războiului Crimeei, Giurgiu este ocupat întâi de armata rusă (1853), apoi de cea turcă (1854). Din rațiuni militare, la Giurgiu, a fost pusă în funcțiune, în acea perioadă, prima linie de telegraf din Principatele Române.

La 1 noiembrie 1869 a fost inaugurată linia de cale ferată București Filaret-Giurgiu, Giurgiu fiind primul oraș legat feroviar de Capitală. În 1862, la Giurgiu a fost lansată la apă prima navă românească de război — ''România''.

Orașul a suferit mari distrugeri provocate de bombardamentele intense ale artileriei turcești în timpul Războiului de Independență (1877-1878).

Alte repere în viața economică, socială și culturala a orașului sunt: construirea Șantierului Naval (1897), construirea Podului Bizetz (1905), mutarea portului pe brațul Smârda (1906), înființarea Societății filarmonice ''Lyra'' (1905) ș.a. 

În 1916, Giurgiu este distrus aproape în totalitate de bombardamentele armatelor Puterilor Centrale. Orașul-martir Giurgiu a fost decorat cu cea mai înaltă distincție a Armatei franceze — ''Crucea de Război cu Palmete'' (distincția a fost înmânată autorităților locale la 18 octombrie 1922, în prezența primului-ministru al României, Ion I.C. Brătianu, de o Misiune oficială condusă de mareșalul Foch).

Giurgiu a devenit un important centru de tranzit rutier, feroviar și fluvial și punct de legătură cu orașul bulgar Ruse, prin intermediul podului rutier și feroviar construit peste Dunăre în anii 1952-1954. 

Declarat municipiu la 17 februarie 1968. În 1981 este reînființat județul Giurgiu, cu reședința în municipiul cu același nume. La recensământul populației din 2011 municipiul Giurgiu număra 61.353 locuitori.

Dintre obiectivele de interes cultural și turistic sunt de amintit: Muzeul județean ''Teohari Antonescu'', cu secții de istorie, arheologie, etnografie; ruinele cetății medievale; Turnul cu ceas (22 m înălțime), construit de turci la începutul secolului XVIII pentru observații militare (refăcut în secolul XIX, când i s-a adăugat ceasul); clădirile Prefecturii vechi (1870-1903) (azi sediul Muzeului județean), Primăriei (1889) și Tribunalului (1935); Teatrul ''Tudor Vianu''; Ateneul ''Nicolae Bălănescu''; Centrul Cultural Local ''Ion Vinea'', Muzeul Episcopiei Giurgiu ș.a. 

Catedrala Episcopală ''Adormirea Maicii Domnului'' păstrează mici părți din moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ale Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, și ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina. Biserica având acest hram a fost construită între anii 1840-1852 și a suferit în decursul timpului câteva transformări majore. Pe 9 aprilie 2006, biserica a fost ridicată oficial la rangul de Catedrală Episcopală.

În Giurgiu se mai află bisericile cu hramurile ''Sfântul Nicolae'' (până în 1830 geamie mahomedană, apoi transformată în biserică ortodoxă), ''Sfântul Gheorghe'' (1841), ''Sfânta Treime''-Smârda (1864), ''Buna Vestire'' — Grecească (1864) (pictată de Gheorghe Tăttărescu), ''Înălțarea Domnului — Eroilor'' (1926-1938), lângă Mausoleul Eroilor, ''Sfântul Apostol Andrei'', Mănăstirea ''Sfântul Mare Mucenic Gheorghe'' (înființată în 2006).

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014