la-Giurgiu.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii giurgiuvenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Județul Giurgiu: Scurt istoric

Agerpres

 

Pe teritoriul actual al județului Giurgiu se găsesc numeroase vestigii care atestă existența vieții pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Neoliticul este bine reprezentat prin descoperirea urmelor unor așezări (în arealele localităților Frătești, Malu, Căscioarele ș.a.) aparținând Culturii Gumelnița (mileniile IV-III î.Hr.).

Epoca Bronzului este ilustrată prin descoperirile aparținând culturilor Glina (secolele XVIII-XVI î.Hr.) și Tei (1900-1300 î.Hr.), caracteristice unei populații sedentare de agricultori.

Din vremea geto-dacilor a fost descoperită marea așezare fortificată de la Popești (secolele II-I î.Hr.), identificată ipotetic cu Argedava — important centru politic și reședința unei căpetenii geto-dace (probabil a formațiunii politice din rândul căreia s-a ridicat regele Burebista).

Cucerirea (105-106) și, apoi, ocupația romană (106-271/275) și-au pus amprenta pe o parte din aceste meleaguri. Astfel, urmele unui val roman de pământ, ce venea dinspre valea Oltului pe la sud de Alexandria, au fost identificate în arealul comunei Greaca.

Atât dovezile materiale, cât și cele scrise atestă existența unor puternice așezări omenești (cu populații stabile) pe aceste meleaguri, înaintea năvălirii popoarelor migratoare din perioada secolelor III-VII. Populația daco-romană și apoi, românească, au lăsat urme de viață materială, aparținând Culturii Dridu (secolele VIII-XI), descoperite la Giurgiu, Izvoarele (secolul VIII) ș.a.

În perioada cristalizării poporului român, în regiunea centrală a Câmpiei Dunării a luat naștere una dintre primele formațiuni statale românești — 'Vlașca' (nume de origine slavă), care înseamnă ''Țara Vlahilor''. Organizarea administrativă sub formă de județ datează din secolul al XIV-lea, spre sfârșitul căruia domnul Mircea cel Bătrân (1386-1418) a construit o cetate la Giurgiu, pe ruinele unei fortificații romano-bizantine. Cucerită de otomani în veacul următor, aceasta, orașul (reședință domnească și a județului) și teritoriul pe o rază de 10-15 km au constituit o raia, cap de pod la nordul Dunării, vreme de peste 400 de ani. În aceste condiții, reședința județului a fost mutată în alte localități.

În Evul mediu, teritoriul Vlașcăi era acoperit în cea mai mare parte de străvechii codri ai Vlăsiei, ceea ce a făcut ca simbolul heraldic al județului să devină trei arbori. Domnitori și mari boieri au ctitorit mănăstiri și conace, dintre care unele au supraviețuit până în contemporaneitate.

Multe locuri din perimetrul actual al județului Giurgiu au o importanță istorică, întrucât ele amintesc de luptele purtate de români pentru apărarea independenței țării.

Astfel, la 14-15 ianuarie 1595, frații Radu, Preda și Stroe Buzescu, aflați în fruntea unor detașamente curajoase, înfrâng, la Putineiu și Stănești, tătarii care invadaseră țara. La 13 august 1595 are loc bătălia de la Călugăreni dintre armatele otomane, conduse de marele vizir Sinan Pașa, și cele românești conduse de Mihai Viteazul, bătălie încheiată cu o categorică biruință a românilor, iar la 15-20 octombrie același an, la Giurgiu, Mihai Viteazul, sprijinit de forțele toscane, a obținut o importantă victorie asupra trupelor otomane invadatoare, cucerind pentru scurt timp cetatea, iar Sinan Pașa a fost destituit din postul de mare vizir.

În urma războiului ruso-turc din 1828-1829, raiaua Giurgiului a fost retrocedată Țării Românești prin Tratatul de la Adrianopol, iar orașul a redevenit reședința județului Vlașca, în perioada 1831-1950.

Teritoriul actual al județului Giurgiu a evoluat de-a lungul timpului ca parte componentă a fostelor județe Vlașca și Ilfov, fiind întemeiat ca județ de sine stătător la 23 ianuarie 1981, prin desființarea județului Ilfov și modificarea limitelor județului Ialomița. Se poate spune, deci, că acest județ este cea mai tânără unitatea administrative-teritorială a țării.

La Giurgiu s-au realizat o serie de premiere în domeniul transporturilor și telecomunicațiilor: primul vas comercial sub pavilion național (''Marița'' — 1833), prima linie de telegraf din Țara Românească (1854), prima navă militară (''România'' — 1864), prima linie ferată sub administrație feroviară românească (1869), primul pod construit în curbă din Europa (Podul Bizetz — 1905), prima linie de ferry-boat (1940), primul pod între România și Bulgaria (Podul Prieteniei — 1954).

Din județul Giurgiu sunt înregistrate oficial în Lista Monumentelor Istorice peste 300 de obiective, dintre care aproximativ 40 sunt considerate de valoare națională. Între acestea amintim: fortificațiile de la Giurgiu (Cetatea din Insulă, Tabia și Turnul Ceasornicului); Mănăstirea Comana ctitorită de Vlad Țepeș în 1461, ca o mănăstire-cetate; ansamblurile feudal-eclesiastice de la Mironești, Herești, Dobreni și Florești-Stoenești; fostele mănăstiri de la Găiseni, Căscioarele și Gostinari; vechile biserici din Grădiștea, Roata de Jos, Novaci, Popești și Mihăilești; ansamblul de la Crucea de Piatră.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014