la-Giurgiu.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii giurgiuvenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Comana, un tărâm de poveste din județul Giurgiu

Agerpres

 

Cine ajunge pentru prima dată la Giurgiu cu autocarul de la București sau pe calea apelor de la Viena, în Port, se întreabă ce loc de istorie s-ar putea găsi în acest ținut secetos și parcă uitat de lume.

Puțini știu însă că la doar 35 de kilometri de Giurgiu și cam tot atâția de București mai trăiesc copaci din Codrii Vlăsiei în care a descălecat cândva pe o insulă înconjurată de mlaștini chiar Vlad Țepeș, ctitorul mănăstirii-cetate Comana. Astăzi, tot pe aceste locuri, mai pot fi găsiți copaci din această pădure seculară. Mlaștina de odinioară a devenit Balta Comana și a fost recunoscută de oamenii de știință ca a doua Deltă a României, iar "descălecătorii" de astăzi se bat cu umbrele turcilor într-un parc de aventură modern cocoțat în stejari seculari și au la dispoziție pentru odihnă și relaxare spații de cazare cu spa. 

Cel care ajunge pentru prima dată la Comana vrea mai întâi să simtă urmele pașilor lui Vlad Țepeș pe aceste locuri și să se încarce de sfințenie la Mănăstirea Comana. Astfel, imediat ce ia contact cu istoria locului află că aceasta a fost la început o bisericuță din lemn. Prima dată, la 27 septembrie 1461, toponimul Comana este folosit în mod oficial într-un hrisov emis de cancelaria lui Vlad Țepeș, care menționa că hotarul mănăstirii să fie "până unde se împreună cu balta Comana, drept în iezerul Câlniștei". 

"Istoria mănăstirii Comana este continuată la 1588 de boierul Radu Șerban din Coiani, azi localitatea Mironești din județul Giurgiu, care începe zidirea unei mănăstiri pe pământurile moștenite de la mama sa, Maria din Coiani, iar alegerea locului de ridicare a ctitoriei a fost determinată de existența zidurilor vechii mănăstiri a lui Vlad Țepeș", a declarat pentru AGERPRES starețul Mănăstirii Comana, Mihail Muscariu.

În 1609, Radu Șerban, devenit domn al Țării Românești, zugrăvește biserica de la Comana și adaugă în pictură însemnele domnești. Radu Șerban moare în 1620 la Viena, iar rămășițele lui pământești sunt aduse de sora lui, Elina, la Comana.

Și feciorul Elinei, Drăghici Cantacuzino, mort la Constantinopol, este înmormântat în 1667 la Comana și tot aici va fi înmormântat și Constantin, fiul spătarului Drăghici, iar prin aceste înmormântări succesive se relevă trecerea Comanei în seama Cantacuzinilor.

În perioada 1699-1701 marele vornic Șerban Cantacuzino începe restaurarea mănăstirii, iar în 1709 moare și este înmormântat la rândul lui la Comana. 

 

În decembrie 1769 mănăstirea a fost asediată de un detașament turcesc, iar în 1802 este afectată de un grav cutremur. Abia în 1854 încep lucrările de reamenajare și reînsuflețire a lăcașului sfânt și se reface din temelii biserica. Puțini știu că Prefectura județului a fost găzduită în localul fostei mănăstiri la 1877, iar în altă aripă a clădirii funcționa școala.

În anul 1908 întregul ansamblu arhitectonic de la Comana a fost restaurat prima dată, iar în 1932 se construiește aici Mausoleul Eroilor Căzuți în Primul Război Mondial în luptele de pe râul Neajlov. Biserica a mai fost afectată de cutremurele de 1977 și 1986, dar a fost consolidată în întregime între 1988-1990, iar din anul 1991 din inițiativa Patriarhului Teoctist redevine mănăstire de călugări și încep lucrările de restaurare a acesteia în vederea pregătirii aniversării a 550 de ani de atestare documentară 1461-2011.

Și pentru că locul este încărcat de pașii multor domnitori sau domnițe ale căror morminte se află chiar aici, există și o legendă a locului care spune că ctitorul acesteia, Țepeș, se arată dușmanilor, prin câmpie, înfricoșându-i. Se spune că atunci când a căzut pradă dușmanilor, undeva pe drumul între București și Giurgiu, trupul său a încăput pe mâna rivalului Basarab Laiotă și a fost înmormântat fără capul trimis la Poartă și fără podoabe deosebite sau lespede funerară în cea mai apropiată mănăstire ctitorită de el, la Comana. În curtea mănăstirii Comana există un mic panou cu câteva date despre celebrul voievod și alături o modestă piatră de mormânt, cu inscripția aproape ștearsă complet, care, conform călugărilor, ar aparține mormântului.

Cercetările arheologice desfășurate între anii 1970-1975 au stabilit că necropola din preajma bisericuței a fost folosită în a doua jumătate a secolului al XV-lea și prima jumătate a secolului al XVI-lea, iar lângă pronaosul bisericii distruse de cariile timpului au fost descoperite rămășițele unui bărbat decapitat fără niciun însemn domnesc și în jurul căruia erau puse monede din timpul domniei lui Vlad Țepeș, iar despre acesta se crede că ar fi chiar Vlad Țepeș. 

Legenda mai spune că, la decapitarea voievodului, mii de izvoare au lăcrimat și din pământul înroșit de sânge au apărut ghimpi nemaivăzuți pe aceste meleaguri, iar după ce trupul voievodului a fost înmormântat în mănăstire, călugării au săpat o fântână cu apă limpede și binecuvântată care astăzi poartă numele de "Fântâna cu nuc" sau "Fântâna cu leac" și locul este împânzit cu ghimpi, un alt motiv pentru care Comana este acum un loc unic. Pentru că această plantă este întâlnită de obicei în zona Mării Mediterane a fost protejată și încadrată în rezervația științifică de ghimpe din cadrul Parcului Natural Comana.

De altfel, Parcul Natural Comana este o rezervație unică în Europa, care include zeci de specii de plante și animale protejate de legile internaționale, este considerată a doua Deltă a României, se întinde pe 25.000 de hectare și cuprinde un ecosistem caracteristic deltei, cunoscut din vechime sub numele de Balta Comana. Specialiștii susțin că "Delta de lângă București" ocupă locul doi ca biodiversitate, după Rezervația Delta Dunării. 

"Parcul a fost înființat în 2004, când Balta Comana a fost declarată rezervație naturală pentru că aici trăiesc 140 de specii de păsări, jumătate protejate internațional, mai mult de 200 de tipuri și subtipuri de plante, dintre care 70 pe cale de dispariție prezente în rezervațiile de bujor, ghimpe și mărgăritar, alte zeci de categorii de păsări, mamifere, reptile și pești protejate prin Convenția de la Berna și de legislația națională, toate într-un singur loc, Parcul Natural Comana", a declarat pentru AGERPRES, purtătoarea de cuvânt a Agenției Județene de Protecția Mediului Giurgiu, Daniela Neagu. 

Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate, păduri dacice de stejar și carpen, păduri balcano-panonice de cer și gorun, iar ca rarități floristice bujorul românesc, stânjenelul sălbatic, nufărul galben, viorelele sau ghimpele. Parcul adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor păsări protejate, de aceea în plimbările cu barca la Balta Comana cunoscătorii pot observa pescărușul albastru, uliul cu picioare scurte, stârcul cenușiu, barza albă, barza neagră, mierle, nagâț sau mărăcinar, porumbel de scorbură, ciocănitoare de stejar, cormoran mic, codobatură albă, pescăruș râzător și multe altele. 

De câțiva ani un întreprinzător privat, iubitor al locului și care spune că simte că istoria acestui loc îi curge prin vene, și-a transformat o locuință de vacanță în pensiune și ca să demonstreze că este un păstrător al istoriei fiecare cameră de hotel poartă numele unui domnitor sau al unei domnițe și a fost astfel amenajată îmbinând istoria cu modernismul.

"Primul etaj al hotelului este destinat Cantacuzinilor, la etajul al doilea camerele de oaspeți sunt dedicate celor din familia Craiovești Basarabi, iar la ultimul nivel avem Drăculeștii și o cameră dedicată lui Vlad Țepeș", a declarat pentru AGERPRES investitorul.

Camerele au podele, lambriuri, dulapuri și mese din lemn, pictat manual, elementul central fiind bujorul sălbatic protejat în această rezervație de la Comana, dar băile și utilitățile sunt dintre cele mai moderne, la ultimul etaj, chiar lângă o cameră destinată lui Vlad Țepeș oaspeții se pot bucura de jacuzzi, masaj. 

Cei care doresc să își petreacă aici timpul liber o pot face în funcție de temperamentul fiecăruia. Astfel, iubitorii de sporturi extreme pot alege trasee de cățărat în copaci și mers pe sfori, cu grade diferite de dificultate și o tiroliană peste lacul din parcul de aventură. Cei mai liniștiți pot alege o plimbare cu barca la pescuit, alții o plimbare cu bicicleta prin pădure, iar iubitorii de grădină își pot culege direct legumele și zarzavaturile proaspete din sera restaurantului. Mai nou aici a fost deschisă o Pivniță a Marelui Paharnic, unde se pot face degustări de vinuri, iar pentru viitor investitorul vrea să refacă traseul de cai cu poștalionul până la București în scop de agrement. Practic, cine ajunge la Comana are ocazia să calce pe locuri încărcate de istorie, dar și să simtă că se află în Europa.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014